Superblog 2010: etapa nr 15


Sponsor: ASUS
Nume proba: “ARES, chintesența filosofiei jucătorilor: fără compromisuri!”
Enunt proba:
ARES = Zeul războiului în mitologia greacă.
ARES = Regele performanței, visul oricărui gamer!
Te-ai întrebat vreodată cum ar fi să ai în sistemul tău cea mai tare placă video din lume? Dar dacă îți spunem că ai fi unul din cei 1000 de norocoși de pe planetă care se pot lăuda cu acest lucru? ...........
....................................................................................................
         Acum foarte multa vreme Zeus a hotarat ca lumea zeilor sa nu mai intervina in treburile muritorilor, pamantenilor. De aceea el a dat o astfel de porunca, oamenii vor lua singuri decizii in viitor  iar zeii se vor retrage in ceruri. Dar totusi in cazul in care un zeu avea sa incalce aceasta regula si va intra in conflict cu pamantenii Hercule avea sa-I ajute. Dupa cum bine stiti Hercule, era semizeu, fiul lui Zeus si al Alcmenei, o muritoare, asa ca acesta a avut ocazia de a alege unde isi va continua viata, in ceruri sau pe pamant, unde a si ales.
         In prezent lumea pamantenilor a evoluat foarte mult in timp ce a zeilor a ramas aceeasi. Oamenii dispun de tehnologii avansate care ii ajuta in foarte multe munci, le face viata mai usoara si nu ii lasa sa se plictiseasca niciodata, tehnologii care atragea chiar si privirile zeilor, in special lui Ares, zeul razboiului care nu mai avusese parte de putina actiune de foarte mult timp. Acesta era fiul Herei. Era frumos, înalt şi zvelt, însă încetinel la minte. Cuvîntul nu şi-l respecta. Era întruna pus pe sfadă şi se bătea din te miri ce. Nu se simţea în largul lui decît în lupte şi războaie şi tare mult îi mai plăcea să vadă sîngele curgand. Chiar tatăl său, Zeus, îi spunea uneori aşa :
        - Eşti un zeu rău şi nestatornic. Toţi te urăsc, flăcău smintit ! Fără-ncetare îţi cauţi ceartă, discordie şi bătălii... Crud precum eşti, de nu erai feciorul meu, de mult te-aş fi gonit din cer... Asa ca te numesc cum îţi este firea - zeul războiului nedrept ; zeul războiului hapsîn, săvîrşit fără chibzuială, care aduce doar prăpăd, sînge vărsat şi lacrimi plînse, i-a rostit Zeus fiului.
         Ares tragea des cu ochiul la oameni sa vada ce fac ei pentru a nu se plictisi si aproape pe toti i-a vazut stand la un birou in fata unui ecran. Unii se amuzau, se distrau, altii erau stresati, altii concentrati. I-a privit o vreme iar in scurt timp incepe sa inteleaga tot, de la ce este acela un PC pana la Internet. Tare si-ar fi dorit si el un PC la care sa-si petreaca timpul, sa joace cateva jocuri care nu si le mai putea scoate din cap, sa se mai lupte si el cu cineva, sa dea cu pumnii, “sa taie si sa spanzure” la propriu dar de….
         Dupa ceva timp nu mai rezista si decide sa coboare pe pamant constient fiind ca daca va afla Zeus il va pedepsii foarte aspru iar in plus se va razboii si cu oamenii insa nu se temea de acestia. Zis si facut!
         Odata ajuns Ares se opreste direct intr-o cladire mare, din sticla, unde isi avea sediul Asus, intr-un oras pe tarmurile unei mari. Puse ochii pe cel mai “aratos” calculator si cauta imediat niste jocuri. In acest timp oamenii erau foarte ingrijorati, ce cauta zeul Ares pe Pamant. Acestia nu mai vroiau sa aibe deaface cu el pentru ca stiau cei poate mintea si incep sa-I ceara socoteala insa mai mult in infurie din cauza ca-l intrerupea din fata calculatorului. Oamenii incep sa devina violenti asa ca il infurie si mai mult iar acesta face ce stie el mai bine, dezastru.
        - Stati putin ca va arat eu voua, nu stiti cu cine va puneti! Zice Ares iar in urmatoarea clipa cheama niste pasari stimfaliene sa-I indeparteze pe locuitori.
        Acestea erau un soi de pasari mari, cu mult mai mari decat omul care aveau ciocuri de arama si aripi de bronz. Din aripe zvîrleau pene ca nişte lănci. Doborau animale şi oameni deopotrivă. Luau oamenii în gheare. Se urcau în văzduh, şi-acolo îi mîncau în timpul zborului. Şi el se desfăta, auzind gemete, sau cînd vedea-n oras sîngele şiroind. Cursese-atîta sînge în toată-mprejurimea oraşului, încat locuitorii decid sa-l părăseasca, înfricoşaţi de moarte. Locul se pustiise si nimeni nu indraznea sa se lupte cu ele.
          Atunci locuitorii se hotarasc sa-I ceara ajutorul lui Zeus insa acesta nu poate venii pe pamant din cauza acelei reguli pe care tot el o daduse insa in schimb le spune ca il va trimite pe Hercule. In cateva minute Hercule si apare pe Pegas calare.
-          Stati linistiti, oameni buni, ca Ares este ca si plecat, spune Hercule.
-          Acum ma duc la el sa-I cer socoteala.
-          Hercule dar cum poti tu sa te lupti cu acesti monstrii zburatori ce trimit din inalt lanci tari din aripe? Am incercat si noi, dar locul e deschis si n-ai unde te feri.
-          Cu sutele ne-am stins si nu vrem sa mori si tu! spun locuitorii.
-          Am sa gonesc acum aceste pasari negre oricat de manios Ares va fi.
-          Sa te-nsotim si noi, spun oamenii.
-          Nu, nu… voi merge singur. Eu ma pot apara cu blana mea de leu, insa voi ati pieri, spune Hercule si pleaca spre oras.
        Odata ce il vad pasarile lui Ares pe cer se ridicara, mii, mii si zeci de mii. Cerul se-ntunecase de-atîta păsărime, şi ţipetele lor umpleau întreg văzduhul. Insa Hercule învăluit în blana de leu, nepătruns, avînd coiful pe cap, nu se temea de ele. Trăgea din arc săgeţi, ce străbăteau deodată cîte-o sută de păsări, ba poate şi mai bine. Azvîr-lea şi cu lancea. Lovea şi cu măciuca, de-i era la-ndemînă. Şi, nu în lungă vreme întinse, fără viaţă, mormane mari de păsări, cu aripile negre. Tot locul se-nveleste, ca într-un giulgiu negru, cu păsările-acestea. Puţine mai ramase. Insă, de frica morţii, zburau, ţipînd, cu grabă catre inaltul cer.
        Ares indata-l vede si tare manios cu o sabie in mana in fata lui Hercule sare si-I zice:
-          Bine ai venit fratioare! ca iar m-am plictisit.
-          Ares ce faci aici? in cer ti s-a urat?
-          Caut niste-actiune, de-aceea am venit.
-          Pai dute si te joaca la un calculator, ce nai? de faci atata razboi?
-          Pai jocurile-mi plac, insa sistemele, fata nu imi fac!
-          Toate se blocheaza, ba se restarteaza! Si iar m-am plictisit.
-          Pai vezi fratioare ca nu stii chiar tot, o placa video buna iti trebui pentru joc.
-          Lasa sabia jos si haide sa-ti arat, ceva ce seamana cu tine perfect.
        Cei doi intra in cladire si catre un PC se indreapta iar Ares pe scaun se aseaza. Hercule ii zice sa stea putin si prin lucruri incepe sa caute. Gaseste o valiza si la Ares se duce.
-          Ia uite frate, stii ce este aici?
-          Nu, dar pe valiza de ce numele-mi e scris?

         Hercule o deschide. Si incepe sa-I spuna:
-          Aceasta este Ares, o placa video, si se numeste asa fiindca este puternica la fel ca si tine. Are 3200 de procesoare de flux, o memorie de 4GB la frecventa de 1.2GHz., si doua nuclee Radeon HD 5870 tactate la 850MHz, iar ventilatorul cu diametrul de 100mm o tine foarte rece cat e ziua de lunga.
-          Ce-mi place si mai mult la ea este faptul ca este silentioasa, nu e galagioasa, asa ca tine frate, cu gura aia mare.
-          Dar lasa vorbaraia, ca mai convins, baga un joc tare, sa vad ce poate face.
-          Ce zici de Rezident Evil 5, asta sigur iti place.
-          Sa ii dam drumul frate, sa vedem ce poate!
         Astfel Hercule a ispravit si aceasta-ncercare si in ceruri ii va duce pe cei doi Ares. Pe drum cand sa plece el se intalneste cu oamenii orasului iar acestia cu lacrimi multumeste lui Hercule dar si lui Asus pentru ce-a facut si ce va mai face.

Niciun comentariu: